Se anunţă susţinerea tezei de Doctor în Psihologie
Candidat: PLATON Inga
Conducător: RACU Igor, doctor habilitat în psihologie, profesor universitar
Consiliul ştiinţific specializat D 511.02 – 10, UPS „Ion Creangă” din Chișinău
Tema tezei Formarea inteligenței sociale în adolescența timpurie
Specialitatea 511.02 – Psihologia dezvoltării și psihologia educațională
Data: 24 iunie 2020
Ora: 11.00
Local: Sala Senatului UPS „Ion Creangă”, str. Ion Creangă 1, bloc 2
Susținerea poate fi urmărită online, accesând link-ul
Rezumatul tezei
Rezultatele cercetării obţinute care contribuie la soluţionarea problemei ştiinţifice
importante constau în determinarea condiţiilor de formare a inteligenţei sociale la adolescenţi, particularităţilor acesteia în funcție de gen, tipul de familie şi relaţia de interdependenţa dintre inteligenţa socială şi trăsăturile de personalitate, pe de o parte, şi climatul psihologic în familie, pe de altă parte, fapt ce a permis elaborarea şi implementarea programului de intervenție psihologică în scopul dezvoltării inteligenţei sociale cu efect asupra optimizării personalităţii adolescenţilor.
Semnificaţia teoretică a lucrării rezidă în unificarea diverselor linii definitorii de cercetare a inteligenţei sociale, clarificarea cadrului teoretic privind inteligenţa socială versus concepte apropiate (inteligenţa emoţională, interpersonală, practică), formularea unei definiţii complexe a acesteia, elucidarea funcţiilor, componentelor privind dezvoltarea inteligenţei sociale în adolescenţă din perspectiva psihologiei integrative.
Valoarea aplicativă a lucrării constă în faptul că rezultatele obţinute servesc drept bază pentru redactarea unui ghid de bune practici, prin elaborarea, implementarea şi validarea programului de intervenţie psihologică pentru adolescenţi în vederea creşterii nivelului de dezvoltare a inteligenţei sociale, facilitării performanţelor relaţiilor interpersonale, contribuind astfel la integrarea şi adaptarea eficientă a adolescenţilor.
Volumul şi structura tezei: Lucrarea este constituită din adnotare (în 3 limbi), introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, 156 de pagini text de bază, 243 de surse bibliografice, 8 anexe. Textul lucrării este ilustrat prin intermediul a 25 de tabele și 41 figuri.
Principalele rezultate ale cercetării sunt: Inteligența socială este un grup distinct şi coerent de abilități mentale legate de prelucrarea informațiilor sociale, care se deosebesc fundamental de cele ce stau la baza gândirii „formale”, este considerată la ora actuală ca un factor esenţial care asigură succesul în viaţă, având rolul de adaptare şi transformare a mediului social şi determinând nivelul de reușită al interacțiunii sociale. Definiţia propusă de noi în cadrul acestei cercetări este: Inteligenţa socială este un construct multidimensional şi integru, determinat de un complex de abilităţi cognitive, sociale, comportamentale, comunicaţionale şi trăsături personale, care tind să regleze relaţiile interpersonale, să asigure adaptarea socială ce se exprimă în manifestarea performanţelor individuale pentru atingerea obiectivelor proprii; s-a constatat că nivelul de dezvoltare a inteligenţei sociale la adolescenţi este sub mediu. Adolescenţii cercetaţi întâmpină dificultăţi în relaţiile interpersonale, în atingerea scopului dorit şi adaptarea socială favorabilă; există diferenţele de gen în ceea ce priveşte nivelul general de dezvoltare a inteligenţei sociale: fetele au un nivel de dezvoltare semnificativ mai ridicat decât cel al băieţilor pentru factorul de cunoaştere a comportamentului şi factorul transformărilor comportamentale precum şi pentru nivelul general al inteligenţei sociale; a fost stabilit specificul inteligenţei sociale la adolescenţi din diferite tipuri de familie: adolescenţii din familii incomplete comparativ cu cei din familii complete au un nivel mai ridicat de dezvoltare a inteligenţei sociale la factorul de cunoaştere a claselor de comportament, factorul de cunoaștere a transformărilor comportamentale, precum şi pentru nivelul general al inteligenţei sociale; trăsăturile de personalitate ale adolescenţilor sunt dezvoltate la nivel mediu şi se află într-o perioadă de formare, astfel adolescenţii au nevoie de anumite cunoştinţe pentru a învăţa şi dezvolta capacităţile sociale în vederea satisfacerii necesităţii de autoafirmare, comunicare, interrelaţionare, adaptându-se treptat la condiţiile unei vieţi mature, responsabile şi realizate. Studierea relaţiei de asociere dintre inteligenţa socială şi trăsăturile de personalitate a scos în evidenţă că odată cu creşterea nivelului de dezvoltare a inteligenţei sociale se optimizează profilul psihologic al adolescentului, iar în cadrul identificării relaţiilor dintre climatul psihologic al familiilor adolescenţilor şi inteligenţa socială s-a constatat că dezvoltarea inteligenţei sociale la copii ar putea favoriza un climat anxios şi tensionant în familie. Însă optimizarea abilităţilor de cunoaştere a sistemelor comportamentale va produce satisfacţie generală la nivelul climatului psihologic în familie. Prin urmare, putem presupune că părinţii „de astăzi” nu sunt pregătiți să răspundă în mod constructiv unor modele flexibile de interrelaţionare şi comportamentale care ar corespunde în mod adecvat contextului modern de relaţionare specific generaţiilor contemporane. Această supoziţie necesită investigaţii şi studii de cercetare suplimentare care ar explica conflictele intergeneraţionale dominate de o lume a globalizării şi tehnologizării; datorită programului de intervenţie psihologică, subiecţii din grupul experimental au demonstrat rezultate ce indică creşterea scorurilor la toţi factorii inteligenţei sociale. Aceştia au trecut de la nivelul sub mediu la nivelul mediu de dezvoltare a inteligenţei sociale. Adolescenţilor le sunt proprii contactele, deschiderea, tactul, bunăvoinţa şi cordialitatea, tendinţa spre apropierea psihologică în comunicare. Pe când subiecţii din grupul de control au rămas cu aceleaşi capacităţi reduse de dezvoltare a inteligenţei sociale (nivel sub mediu), întâmpinând dificultăţi în înţelegerea şi pronosticarea comportamentului, fapt ce afectează relaţionarea şi reduce posibilitatea adaptării sociale; dezvoltarea inteligenţei sociale a favorizat optimizarea trăsăturilor de personalitate la subiecţii din grupul experimental, aceştia au devenit mai interesaţi de cei din jur, încercând să se afle în relaţii bune cu ceilalţi, respectă mai mult normele şi regulile. Adolescenţii au devenit mai încrezători în forţele proprii, mai echilibraţi, mai stăpâniţi, mai răbdători, optimişti şi energici, acţionează repede şi eficient urmărindu-şi cu tenacitate scopurile. Au o conduită degajată, sunt activi în limita normei, au tendința de a da tonul şi de a se impune controlat, de a apărea într-o lumină mai favorabilă, manifestă tendinţe de disimulare a micilor slăbiciuni, exprimând atitudine de automulţumire, mai puţin exprimă agresivitate spontană, impulsivitate, sunt mai calmi.
Publicații la tema tezei: Rezultatele obținute sunt publicate în 8 lucrări științifice, în Revista științifico-practică de psihologie; Revista Psihologie. Psihopedagogie specială. Asistență socială și în culegeri de articole și materiale ale conferințelor, simpozioanelor științifice naționale și internaționale.
Vă invităm să participați la susținerea publică a tezei.
Teza de doctor poate fi consultată la Biblioteca Științifică a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău precum și la următoarea adresă web: http://www.cnaa.md/thesis/56011/