Se anunță susținerea tezei de Doctor Habilitat în Istorie

de · 27 iunie 2018

Vineri, 6 iulie 2018, în Consiliul Știinţific Specializat DH 33.611.02-01 din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Dl Constantin UNGUREANU, doctor în istorie, conferențiar cercetător, va susține teza de doctor habilitat în istorie cu tema: Sistemul de învățământ din Bucovina în perioada stăpânirii austriece (1774-1918).

Consultanți științifici:

GONŢA Gheorghe, doctor habilitat în istorie, profesor universitar

EȘANU Andrei, doctor habilitat în istorie, profesor cercetător, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române

COJOCARU Gheorghe,  doctor  habilitat în istorie, conferenţiar cercetător

Referenţi oficiali:

  1. PURICI Ștefan, profesor universitar, doctor, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
  2. GUMENÂI Ion, doctor habilitat în istorie, conferențiar universitar, Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității de Stat din Moldova
  3. CHIRTOAGĂ Ion, doctor habilitat în istorie, conferențiar cercetător, Institutul de Istorie al A.Ș.M.

 

Componenţa Consiliului Știinţific Specializat:

  1. ENCIU Nicolae, doctor habilitat în istorie, conferențiar universitar, Institutul de Istorie al A.Ș.M. (Președinte)
  2. URSU Valentina, doctor în istorie, conferențiar universitar, Facultatea de Istorie și Geografie a Universității Pedagogice „Ion Creangă” din Chișinău (Secretar științific)
  3. DRAGNEV Demir, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, membru corespondent al A.Ș.M., Institutul de Istorie al A.Ș.M.
  4. TOMULEȚ Valentin, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității de Stat din Moldova
  5. CEAUȘU Mihai-Ștefan, profesor universitar, doctor, cercetător științific I, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași
  6. COCÂRLĂ Pavel, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității de Stat din Moldova

 

Ședința va avea loc în Sala Senatului Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, str. Ion Creangă 1, bl. 2, cu începere de la orele 13.00.

 

Structura tezei: Introducere, şase capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie din 381 titluri, două anexe cu 70 de tabele, 260 pagini text de bază.

Rezultatele obţinute sunt publicate în trei monografii şi 40 de articole ştiinţifice:

 

  1. Monografii
  2. Ungureanu C. Învăţământul primar din Bucovina (1774-1918). Chişinău: Editura Civitas, 2007, 336 p.
  3. Ungureanu C. Sistemul de învăţământ din Bucovina în perioada stăpânirii austriece (1774-1918). Chişinău: F.E.-P. „Tipografia Centrală”, 2015, 456 p.
  4. Ungureanu C. Școlile secundare din Bucovina (1808-1918). Chişinău: F.E.-P. „Tipografia Centrală”, 2016, 304 p.
  5. Articole
  6. Ungureanu C. Activitatea Universității din Cernăuți (1875-1914). În: Anuarul Institutului de Istorie, Chişinău 2015, p. 157-173.
  7. Ungureanu C. Conferinţele învăţătorilor din Bucovina (sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea). În: Revista de Istorie a Moldovei, nr.1 (69), Chişinău, 2007, p.35-44.
  8. Ungureanu C. Dezvoltarea învăţământului primar din Bucovina în anii 1848-1869. În: Destin Românesc, serie nouă, an I (XII), nr.3/4 (47/48), Chişinău 2006, p. 135-148.
  9. Ungureanu C. Evoluţia învăţământului din Bucovina: de la Academia teologică de la Putna la Universitatea din Cernăuţi. În: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 4 (104), Chişinău 2015, p. 81-99.
  10. Ungureanu C. Gimnaziile din Bucovina. În: Anuarul Institutului de Istorie, Stat şi Drept, Chişinău, 2012, p. 147-177.
  11. Ungureanu C. Gimnaziile mixte germano-române din Bucovina. În: Analele Bucovinei, 1/2014, Bucureşti-Rădăuţi, p.81-107.
  12. Ungureanu C. Gimnaziul de Stat din Rădăuţi (1872-1918). În: Analele Bucovinei, 1/2013, Bucureşti-Rădăuţi, p. 107-135.
  13. Ungureanu C. Gimnaziul german din Cernăuţi (1808-1918). În: Glasul Bucovinei, 3/2008, p. 50-71.
  14. Ungureanu C. Gimnaziul Ortodox din Suceava (1860-1918). În: Crezul istoriei. In Honorem prof. univ. dr. Mihai Iacobescu la 75 de ani, coord. Ştefan Purici, Dumitru Vitcu, Iaşi, 2013, p. 533-554.
  15. Ungureanu C. Inspectorii şcolari din Bucovina în perioada 1869-1918. În: Glasul Bucovinei, Cernăuţi – Bucureşti, an. XIII, 2/2006, p. 23-37.
  16. Ungureanu C. Înfiinţarea Universităţii din Cernăuţi, în 1875. În: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 4 (100), Chişinău 2014, p.19-32.
  17. Ungureanu C. Învăţământul din Bucovina la începutul sec. al XX-lea. În: In Honorem Ion Şişcanu, Cahul, 2011, p. 93-111.
  18. Ungureanu C. Învăţământul particular românesc din Bucovina la sfârşitul stăpânirii austriece. În: Revista de Istorie a Moldovei, nr.4 (64), Chişinău 2005, p.83-95.
  19. Ungureanu C. Învăţământul primar din Bucovina în perioada 1848-1918. În: Studia Universitas Petru Maior, Târgu-Mureş, 2006, nr.6, p. 119-146.
  20. Ungureanu C. Învăţământul primar din Bucovina în perioada 1869-1914. În: Glasul Bucovinei, Cernăuţi – Bucureşti, an. XII, 3/2005, p. 7-28.
  21. Ungureanu C. Învăţământul primar din Bucovina în perioada administraţiei militare (1774-1786). În: Destin Românesc, serie nouă, nr.1(45), Chişinău 2006, p. 96-107.
  22. Ungureanu C. Învăţământul primar din Bucovina în perioada administraţiei galiţiene (1786-1848). În: Destin Românesc, serie nouă, nr.2(46), Chişinău 2006, p. 67-80.
  23. Ungureanu C. Învăţământul primar din oraşul Cernăuţi (sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea). În: Glasul Bucovinei, an XV, 1/2008, p. 55-78.
  24. Ungureanu C. Învăţământul primar din România, Transilvania, Bucovina şi Basarabia la sfârşitul sec. al XIX-lea – începutul sec. XX. În: Revista Istorică, Bucureşti 2006, t. XVII, p. 109-130.
  25. Ungureanu C. Învăţământul primar şi secundar din Bucovina, în perioada 1869-1918. În: Akademos, nr. 4 (39), Chișinău 2015, p. 118-126.
  26. Ungureanu C. Liceele pentru fete din Bucovina. În: Anuarul Institutului de Istorie, Stat şi Drept, Chişinău 2013, p.188-204.
  27. Ungureanu C. Profesorii români de la Universitatea austriacă din Cernăuţi (1875-1919). În: Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Gheorghe Şincai, vol. VIII-IX, Târgu-Mureş. 2005-2006, p. 90-103.
  28. Ungureanu C. Salariile învăţătorilor bucovineni în perioada 1869-1914. În: Glasul Bucovinei, Cernăuţi – Bucureşti, an. XIII, 1/2006, p. 45-62.
  29. Ungureanu C. Senatul Academic al Universității din Cernăuți (1875-1919). În: Țara Fagilor, volumul XXV, Cernăuți – Târgu-Mureș, 2016, p. 75-100.
  30. Ungureanu C. Sistemul de învăţământ din Bucovina la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. În: Analele Bucovinei, 1/2015, p.75-103.
  31. Ungureanu C. Statistică şcolară în cadrul învăţământului primar din Bucovina (sfârşitul sec. al XIX-lea – începutul sec. al XX-lea). În: Analele Bucovinei, 1 / 2006, p. 167-202.
  32. Ungureanu C. Şcoala Normală de Învăţători şi Învăţătoare din Cernăuţi (1870-1914). În: Civilizaţia medievală şi modernă în Moldova (În honorem Demir Dragnev), Chişinău, 2006, p. 325-337.
  33. Ungureanu C. Şcolile de meserii din Bucovina la sfârşitul sec. al XIX-lea – începutul sec. XX. În: Anuarul Institutului de Istorie, Chişinău 2014, p. 177-201.
  34. Ungureanu C. Şcolile primare din districtele Rădăuţi şi Suceava în anul 1913. În: Codrul Cosminului, nr.12 (22), Suceava 2006, p. 123-144.
  35. Ungureanu C. Şcolile reale din Bucovina. În:Revista de Istorie a Moldovei, nr.4, Chişinău 2012, p.9-29.
  36. Ungureanu C. Şcolile secundare din oraşul Cernăuţi în sec. al XIX-lea – începutul sec. al XX-lea. În: Glasul Bucovinei, 2/2015, p. 21-46.
  37. Ungureanu C. Ştiinţa de carte din Bucovina la începutul secolului al XX-lea. În: Glasul Bucovinei, 2/2005, p. 44-64.
  38. Ungureanu C. Ştiinţa de carte în teritoriile populate de români la începutul secolului XX. În: Codrul Cosminului, nr.11 (21), Suceava 2005, p. 75-101.
  39. Ungureanu C. Universitatea austriacă din Cernăuţi. În: Destin Românesc, 1/2003, p. 93-103.
  40. Ungureanu C. Die deutschsprachige Czernowitzer Presse über den Grundschulunterricht in der Bukowina. În: Deutschsprachige Öffentlichkeit und Presse in Mittelost- und Südosteuropa (1848-1948), editori Andrei Corbea-Hoişie, Ion Lihaciu, Alexander Rubel. Iaşi, 2008, p. 379-394.
  41. Ungureanu C. Mittelschulen und höhere Lehranstalten in der Bukowina vor 1918: Nationen, Sprachen und Geschlechter. În: Partizipation und Exklusion: Zur Habsburger Prägung von Sprache und Bildung in der Bukowina. 1848 – 1918 – 1940, Regensburg: Verlag Friedrich Pustet, 2015, p. 115-128.
  42. Ungureanu C. The Orthodox Gymnasium in Suceava (1860-1918). În: Codrul Cosminului, 15 / 2009, p. 113-134.

 

Scopul tezei este orientat spre studierea complexă a evoluţiei sistemului de învăţământ din Bucovina în perioada 1774-1918.

Obiectivele lucrării rezidă în: examinarea politicii autorităților austriece față de sistemul de învățământ; compararea învăţământului primar din Bucovina în diferite perioade de administrare; stabilirea structurii contingentului de elevi după limba maternă şi confesiuni; determinarea nivelului ştiinţei de carte a populaţiei Bucovinei; elucidarea activităţii principalelor şcoli secundare; identificarea asemănărilor și diferențelor sistemului de învăţământ din Bucovina în raport cu alte provincii austriece şi cu alte teritorii, locuite de români; scoaterea în evidență a luptei românilor bucovineni pentru învățământ în limba maternă; evaluarea activităţii Universității din Cernăuţi.

Noutatea ştiinţifică a lucrării constă în elucidarea complexă a sistemului de învăţământ din Bucovina, obținându-se un tablou general al instituţiilor şcolare, pentru fiecare tip de şcoli în parte şi per ansamblu. Pentru prima dată s-a realizat o comparaţie a evoluţiei învăţământului din Bucovina cu alte provincii austriece şi cu alte spaţii, locuite de români. Acest mod de abordare și investigare comparativă a sistemului de învățământ constituie un reper pentru o nouă direcție de cercetare în istoriografia Republicii Moldova. Prin elaborarea acestei teze, s-a rezolvat problema stării învățământului din Bucovina în perioada austriacă.

Valoarea teoretică a tezei constă în studierea complexă și analiza lucrărilor publicate, a documentelor inedite și publicate, a statisticilor și anuarelor școlare, ceea ce a permis elaborarea unei lucrări de sinteză la tema dată. Studiul aduce un aport teoretic nou, atât în domeniul științei istorice, cât și interdisciplinar, oferind o lucrare de sinteză la istoria Bucovinei. Prin elaborarea acestei teze, științei istorice din Republica Moldova i se oferă un model teoretic de cercetare a învățământului din Basarabia în perioada 1812-1918.

Valoarea aplicativă a lucrării. Rezultatele cercetărilor din această teză vor fi valorificate la elaborarea unor studii de sinteză, la scrierea tezelor de licență, master și doctorat, la predarea unor cursuri universitare, la elaborarea monografiilor unor sate sau școli. Lucrarea este utilă pentru cercetătorii care studiază istoria Bucovinei pe parcursul perioadei de stăpânire austriacă, dar și specialiștilor din alte domenii, preocupați de cercetări din domeniul pedagogiei, demografiei, istoriei bisericii, statisticii.

Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Au fost publicate trei monografii și peste 40 de articole şi studii la tema dată, contribuţii la conferinţe naţionale şi internaţionale. Rezultatele științifice au fost utilizate la elaborarea monografiilor unor școli sau sate din regiunea Cernăuți și județul Suceava. Unele concluzii și statistici școlare din studiile noastre au fost implementate în declarațiile societăților românești din Cernăuți, pentru susținerea învățământului în limba română din Ucraina.

 

Rezumatul tezei

La începutul stăpânirii austriece, nivelul de dezvoltare a învăţământului din Bucovina era inferior faţă de statele occidentale, dar comparabil cu țările vecine şi provinciile din estul Monarhiei Habsburgice. În perioada administraţiei militare s-a produs reorganizarea învăţământului, fiind treptat desfiinţate vechile şcoli din perioada moldovenească. În perioada administraţiei galiţiene, după o perioadă scurtă de avânt (1786-1793), a avut loc un regres şi o diminuare a numărului de şcoli primare. Pentru învăţământul din Bucovina cea mai nefastă a fost perioada 1815-1844, când şcolile primare au fost subordonate Consistoriului catolic din Lemberg. În intervalul 1848-1869 s-a îmbunătăţit reţeaua de şcoli primare din Bucovina, numărul cărora s-a triplat faţă de anul 1850.

La sfârşitul sec. al XIX – începutul sec. al XX-lea, învăţământul primar din Bucovina a cunoscut un progres evident, a crescut semnificativ numărul şcolilor şi al copiilor şcolarizaţi, s-a diminuat ponderea populaţiei analfabete, s-a îmbunătăţit starea materială şi socială a cadrelor didactice. Totodată, s-a produs naţionalizarea învăţământului primar, o mare parte a şcolilor mixte fiind desfiinţate, marea majoritate a copiilor având posibilitatea să fie instruiţi în limba maternă; au fost numiţi inspectori şcolari provinciali şi districtuali naţionali; Comisia pentru examinarea şcolilor primare a fost reorganizată pe criterii etnice; învăţători de diferite etnii au înfiinţat asociaţii pedagogice proprii; în Bucovina erau editate reviste pedagogice în limbile germană, română şi ucraineană.

Învăţământul secundar şi profesional din Bucovina a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare importantă, fiind deschise mai multe gimnazii pentru băieţi şi licee pentru fete, precum şi câteva şcoli secundare cu profil real. Deşi limba germană continua să domine în şcolile secundare, totuşi românii, ucrainenii şi polonezii au obţinut noi drepturi în sistemul de învăţământ, la mai multe gimnazii pentru băieţi au fost deschise clase paralele cu limbile română şi ucraineană de predare.

În 1914, în Bucovina activau 13 gimnazii pentru băieți, dintre care 4 germano-române, 4 germane, 2 germano-ucrainene, 2 ucrainene și unul în poloneză, frecventate de 6108 elevi, peste 50% fiind vorbitori de germană. La sfârşitul stăpânirii austriece, în Bucovina mai activau două şcoli reale, o şcoală de meserii, câteva licee oficiale sau particulare pentru fete, două instituţii pentru pregătirea învăţătorilor şi învăţătoarelor.

În 1875 a fost deschisă Universitatea la Cernăuți, cu instruire în limba germană. Până în 1919, aici a funcționat 3 facultăți – Teologie Ortodoxă, Drept și Filozofie. La Universitatea din Cernăuţi au activat 44 de rectori, inclusiv 11 români, iar din 127 de profesori titulari şi extraordinari, dar doar 20 au fost români. Un rol aparte în cadrul universităţii l-a avut Facultatea de Teologie ortodoxă, unde şi-au făcut studiile nu numai ortodocşii români şi ucraineni din Bucovina, dar şi mulţi ortodocşi din România, Transilvania, şi chiar din unele ţări din Balcani. Facultatea de Filozofie a avut mai multe secţii: filozofie, istorie, filologie şi lingvistică, matematică şi ştiinţe naturale, limbi moderne, fizică, chimie. Majoritatea profesorilor de la Facultățile de Drept și de Filozofie erau de etnie germani. Contingentul de studenți era divers după confesiuni și limba maternă. La Universitate au activat 25 de societăţi studenţeşti, dintre care 3 germane, 6 româneşti, 3 ucrainene, 2 poloneze şi 6 evreieşti.

La începutul sec. al XX-lea, Bucovina dispunea de un sistem de învăţământ dezvoltat, iar cca 96% din copiii de vârstă şcolară frecventau o şcoală. În Bucovina activau 564 de şcoli primare, cu cca 110 mii de elevi, 13 gimnazii pentru băieţi cu 6108 elevi, două şcoli reale, o şcoală de meserii, câteva licee pentru fete. Cea mai importantă instituţie de învăţământ era Universitatea din Cernăuţi, care funcționa cu trei facultăţi, în 1913 era frecventată de 1129 de studenţi.

 

De asemenea, ai putea dori...