Se anunţă susţinerea tezei de doctor habilitat în ştiinţe pedagogice

Pretendent: GHICOV ADRIAN

Consultant ştiinţific: CALLO Tatiana, dr. hab. în ped., prof. univ.

Consiliul ştiinţific specializat: DH 33.532.02 – 19

Tema tezei: Cadrul conceptual al retellizării în metodologia protextului

Specialitatea: 532.02 – Didactica şcolară (Limba şi literatura română)

Data: 19 mai 2017

Ora: 13.00

Local: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, bl. 2, sala Senatului, str. Ion Creangă, 1.

Principalele publicaţii ştiinţifice la tema tezei: La tema tezei au fost publicate 60 de lucrări ştiinţifice (2 monografii, 39 de articole ştiinţifice în reviste recunoscute, inclusiv 6 peste hotare, 19 comunicări la foruri ştiinţifice etc.)

Rezumatul tezei

1. Problema soluţionată constă în manifestarea unei incoerenţe între valorificarea didactică a textului şi posibilităţile metodologice intrinseci ale protextualităţii din perspectiva retellizării prin formularea răspunsului la întrebarea: Cum poate fi conceptualizată şi fundamentată ştiinţific retellizarea în formarea protextuală a elevului pentru a răspunde dezideratelor moderne de relaţionare?

2. Conţinutul de bază al tezei este reflectat în cinci capitole. În Capitolul 1, ABORDAREA RETELLIZĂRII ŞI A TEXTULUI ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI MODERNE sunt tratate aspectele sociale, economice, filozofice, informaţionale, psihologice, logice etc. ale reţelei şi ale denotaţiilor ei definitorii cu caracteristicile de bază ale reţelei sociale, cu reţelele culturale, cu ideea analizei în reţea, care au condus la survenirea gândirii relaţionale a textului, prin prisma necesităţilor educaţionale. Capitolul 2, TEXTUL ŞI PROTEXTUL CA BAZĂ A ÎNVĂŢĂRII, vizează orientarea postmodernistă în educaţie cu ideea textului plural, care poate fi rescris cu fiecare lectură a lui şi debutează cu o analiză a dreptului autorului, textului şi cititorului, urmărind îndeaproape noţiunea  de text emic şi text etic, noţiunea  de elev logofil etc. În acest capitol sunt tratate aspectele specifice repertoriului lecturii textului – citirea ca transformare a textului într-o reţea, teoria lecturii resocializate  și criteriile interpretării textului prin lectură. Scopul urmărit este de a elucida elementele ce conduc spre abordarea noţională a protextului. În Capitolul 3, RECONFIGURĂRI METODOLOGICE ÎN DIDACTICA TEXTULUI DIN PERSPECTIVA RETELLIZĂRII, conturează expunerea unui tablou general al teoriei constructiviste, cu elementele constitutive esenţiale, reprezentate de principiul priorităţii construcţiei mentale şi a ideii că totul este text, iar un text trimite la alt text. Sensul acestui capitol este de a prezenta datele şi fenomenele din care, ulterior, a derivat construcţia sau elaborarea unei metodologii de tip constructivist, ce indică cum se ajunge la clădirea înţelegerii textului. Tot aici au fost elucidate sensurile pe care conceptul protext le aduce în didactica textului. În Capitolul 4, CONCEPTUALIZAREA RETELLIZĂRII ÎN METODOLOGIA PROTEXTULUI, este demonstrată perspectiva sintetică asupra elementelor teoretico-metodologice de bază.  Pornind de la aceste rezultate analitice, am urmărit mai multe posibilităţi ale „cum”-ului metodologic pe dimensiunea unor texte la nivelul claselor liceale, prin care s-a ilustrat, de asemenea, că ideile unui text sînt rezultatul unui proces multifazic, toate fazele fiind importante la înţelegerea lui. A fost definit conceptul de educaţie textuală, ca o dimensiune a educaţiei generale, care presupune educaţia elevului prin aplicarea diverselor tipuri de texte în practica educaţională. Capitolul 5, VALORILE EDUCAŢIONALE ALE METODOLOGIEI PROTEXTULUI ÎN DIMENSIUNE EXPERIMENTALĂ, vizează, cu precădere, demersul experimentului pedagogic şi edifică problematica dezvoltării poziţionării protext a elevului. Pentru a putea justifica anumite schimbări, preconizate de realizarea experimentului pedagogic, se analizează acţiunile de valorificare a Metodologiei protextului în clasele de liceu incluse în experimentul formativ.
3. Principalele rezultate obţinute: 1) abordarea teoretică a conceptelor retellizare şi protext; 2) investigarea relaţionării constructiviste în aspect filozofic, socioeconomic, informaţional, logic, psihologic, pedagogic; 3) examinarea aspectelor multidimensionale ale textului; 4) fundamentarea teoretico-metodologică a retellizării; sintetizarea ansamblului de reguli ale lucrului la text; 5) analiza entităţilor care consemnează valoarea metodologică a fenomenului retellizare; 6) cercetarea valorilor învăţării constructiviste şi determinarea criteriilor de elaborare a metodologiei protextului; 7) elaborarea Modelului conceptualizării retellizării în metodologia protextului; 8) elaborarea Metodologiei protextului (MP) la nivelul elevilor de liceu şi ilustrarea valorilor ei în procesul de educaţie lingvistică şi literară a elevilor; 9) demonstrarea valorii MP în formarea personalităţii elevului (experimentul pedagogic); 10) studierea evoluţiei retellizării din perspectiva învăţării şcolare.