Department of Doctoral and Postdoctoral Studies

Departamentul studii postuniversitare

Fondată în anul 1993, Secţia doctorat și postdoctorat a UPSC „Ion Creangă” asigură pregătirea la studii de doctorat pe următoarele domenii: Științe ale Educației, Psihologie, Istorie. Actualmente în cadrul universității activează 3 Școli Doctorale:

Școala doctorală Istorie. Patrimoniu Cultural. Modernitate

• 611.01 Istoria Moldovei (pe perioade);
• 611.02 Istoria românilor (pe perioade);
• 611.03 Istoria universală (pe perioade);
• 611.04 Teoria și metodologia științelor istorice;
• 611.05 Muzeologie; protejarea patrimoniului cultural național;
• 611.06 Documentologie și arhivistică;
• 611.07 Istoria științei și tehnicii (pe domenii);
• 612.01 Etnologie;
• 613.01 Arheologie.

Școala Doctorală Psihologie

• 511.02 Psihologia dezvoltării și psihologia educațională;
• 511.06 Psihologia specială.

Școala Doctorală Științe ale Educației

• 531.01 Teoria generală a educației;
• 531.02 Management educațional;
• 531.03 Pedagogie istorică;
• 531.04 Pedagogie specială;
• 532.01 Didactica preșcolară;
• 532.02 Didactica școlară pe trepte și discipline de învățămînt;
• 533.01 Pedagogie universitară;
• 533.02 Pedagogie vocațională;
• 533.03 Pedagogia adulților;
• 534.01 Pedagogie specială.

Până în prezent, aici au absolvit studiile peste 400 de doctoranzi din ţară şi de peste hotare (România, Israel, Ucraina), susţinând tezele de doctorat şi de doctor habilitat peste 90 de cadre didactice, personalităţi din diverse domenii.

În fiecare an, graţie eforturilor depuse de către Departamentul Doctorat și Postdoctorat, doctoranzi şi conducători ştiinţifici, doctoranzii UPSC „Ion Creangă” obţin burse de merit oferite de către Guvern. Bunul nume al instituţiei noastre este confirmat şi de afluxul de doctoranzi de peste hotare: din România, Israel, Siria, SUA, Turcia, Kîrgîzstan, Ucraina, Uzbekistan, etc.

Tezele de doctor şi de doctor habilitat elaborate în cadrul Secţiei doctorat  sunt coordonate de circa 71 de doctori şi doctori habilitaţi.

Activitatea ȘD este coordonată de Președintele CȘSUD, conf. univ., dr. Ludmila Armaşu-Canţîr, și de către Tatiana Petcu, metodist-coordonator.

Conferința științifică anuală

a doctoranzilor a avut loc pe data de 14 mai 2015
Comunicările vor fi prezentate până la 31 martie 2015 în variantă electronică și pe suport de hârtie la Departamentul Studii Doctorale și Postdoctorale
(doctorat_upsc@yahoo.com )

Conferința științifică-anuală 2015

Orarul sesiunii de primăvară a doctoranzilor 2015

În perioada unor mari schimbări în domeniul educațional, al deschiderii spre integrarea de facto în spațiul academic european, ne bucurăm că Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” din Chișinău – una dintre cele mai vechi și prestigioase instituții superioare de învățământ, singura instituție pedagogică din țară – este promotorul perpetuu al ideilor care stimulează, reprezintă calitatea în educație.

Dovadă elocventă este și organizarea unor ateliere cu genericul: Crearea şi gestionarea unei şcoli doctorale: exemplul universităţilor membre ale AUF din România, care ne-a unit – împreună cu Excelența Sa dl Marius Lazurcă, ambasador al României la Chișinău, reprezentanții Ministerului Educației, CNAA, ai tuturor universităților din țară – în sala Senatului,  evenimentul fiind unul imperios necesar în contextul actualelor schimbări, constituind încă un pas important în direcția integrării europene la nivel academic. Suntem recunoscători Agenției Universitare Francofone, Antenei AUF la Chișinău, implicit dlui director Roman Kwiatkowski, pentru sprijinul acordat în organizarea acestor ateliere, dar și a multiplelor oportunități deschise grație acestei strânse colaborări.

Succesul evenimentului aparține în egală măsură colegilor din România: dl prof. Lazăr Vlăsceanu, expert în legislația doctorală, partenerilor în proiectul EDSS – școala doctorală francofonă în științe sociale – directorului acestei școli, prof. Radu Toma și echipa, împreună cu care avem o colaborare din 2008, de când toate școlile doctorale de vară sunt organizate la Universitatea noastră.

Învățământul superior din țară tranzitează perioade dificile de schimbări, una dintre cele mai importante fiind schimbarea de mentalitate, de atitudine, de posibilități. Iată de ce am inițiat acest dialog în spațiul european francofon-și nu numai! – pentru a depăși momentul de criză în elaborarea unor strategii de organizare și gestiune a școlilor doctorale după standardele europene.

Mulțumim în acest context Agenției Universitare Francofone pentru sprijinul acordat în activitățile noastre; Ministerului Educației și CNAA – pentru colaborare eficientă, colegilor din Universitatea Tehnică, USM, USB, Universitatea de Medicină, ASEM, Universitatea Agrară etc., pentru deschiderea spre o colaborare și în acest sens și, nu în ultimul rînd, echipei responsabile a instituției noastre, grație căreia UPS “Ion Creangă” este cunoscută în țară și peste hotarele ei.

Nicolae Chicuș, Rectorul UPS “Ion Creangă”

 P. S. Ne bucurăm că evenimentul a fost apreciat ca unul de succes și de către BECO, AUF și CNAA:

Bureau Europe centrale et orientale

Succès de l’atelier sur la gestion des écoles doctorales organisé par l’Antenne de Chisinau

        L’Antenne de Chisinau, AUF, en partenariat avec le CEREFREA (Centre Régional Francophone de Recherches Avancées en Sciences Sociales, basé à Bucarest), l’École doctorale francophone en sciences sociales (EDSS) de Bucarest et l’Université de Bucarest, a organisé les 05 et 06 décembre 2014, un atelier intitulé « La création et la gestion d’une école doctorale : l’exemple des universités membres de l’AUF en Roumanie ».

L’Antenne de Chisinau a organisé les 05 et 06 décembre 2014, une manifestation intitulée « La création et la gestion d’une école doctorale : l’exemple des universités membres de l’AUF en Roumanie ». Cet événement a été organisé conjointement avec l’Université Pédagogique d’État « Ion Creanga » de Moldova, le CEREFREA (Centre Régional Francophone de Recherches Avancées en Sciences Sociales, basé à Bucarest), l’École doctorale francophone en sciences sociales (EDSS) de Bucarest et l’Université de Bucarest. La manifestation a été ouverte par SE M. Marius Lazurca, Ambassadeur de Roumanie en République de Moldavie, M. Nicolae Chicus, Recteur de l’Université Pédagogique d’État Ion Creanga qui accueillait l’événement, Mme Olesea Ciobanu, représentant le Ministère moldave de l’éducation et M. Roman Kwiatkowski, Responsable de l’Antenne de l’AUF à Chisinau.

Une trentaine d’universitaires, chargés du cycle doctoral au sein des universités moldaves membres de l’AUF, mais aussi des représentants du Ministère moldave de l’Éducation et du Conseil National de l’Accréditation et de l’Attestation (CNAA) ont participé à ces ateliers, animés par 3 universitaires roumains expérimentés. Ces ateliers, dont la coordination a été assurée par Mme Ludmila Armasu (Chef du Département des études doctorales et post-doctorales de l’Université Pédagogique d’État Ion Creanga), ont concerné les thèmes suivants :

• – « Base légale et définition d’une école doctorale » – un atelier animé par M. Lazar Vlasceanu, Professeur de la faculté de sociologie de l’Université de Bucarest ;
• – « Organisation et management d’une école doctorale au sein d’une université » – un atelier animé par M. Radu Toma, Professeur de la faculté des langues et littératures étrangères de l’Université de Bucarest, Directeur de l’École doctorale de sciences sociales (EDSS/CEREFREA) de l’Université de Bucarest ;
• – « Doctorats en co-tutelle et conventions de collaborations » – un atelier animé par M. Dragos Jipa, enseignant chercheur de la faculté des langues et littératures étrangères de l’Université de Bucarest, enseignant de l’École doctorale de sciences sociales (EDSS/CEREFREA) de l’Université de Bucarest ;
• – « Supports financiers des écoles doctorales » – un atelier animé conjointement par les 3 universitaires, avec également une présentation des possibilités offertes par le programme Erasmus+ par Mme Virginia Revenco, Représentante de ce programme en Moldavie.

Cette manifestation, pourvue d’un fort caractère technique, a donné lieu à des échanges très riches et de haut niveau du fait de l’actualité de cette question dans le contexte des réformes engagées actuellement en Moldavie dans le domaine des études doctorales.

Ce putem învăţa din experienţa şcolilor doctorale din Romania?

În zilele de 5-6 decembrie 2014 Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, în comun cu Antena din Chişinău a Agenţiei Universitare a Francofoniei, Centrul Francofon de Cercetare avansată în ştiinţe sociale din Bucureşti și Universitatea Bucureşti, a organizat la Chişinău atelierul „Crearea şi gestionarea unei şcoli doctorale: exemplul universităţilor membre AUF din România”

La acest eveniment au participat în calitate de lectori profesori de la Universitatea din Bucureşti (profesorii doctori Lazăr Vlăsceanu şi Radu Toma, asistent doctor Dragoş Jipa), unii din care cu contribuţii importante în configurarea cadrului de desfăşurare a studiilor doctorale în România. Ei au prezentat, într-un mod interactiv, experienţa şcolilor doctorale din instituţia proprie şi din România, dar şi viziunea lor asupra diferitor aspecte ale doctoratului, ilustrând toate acestea şi cu exemple de bune practici internaţionale (vezi programul evenimentului).

Majoritatea opiniilor experţilor sunt în consonanţă cu obiecţiile / propunerile Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare pe marginea proiectelor documentelor din domeniul educaţiei care au fost dezbătute anul acesta şi care vizează studiile doctorale (Codul educaţiei, Regulamentul de organizare a studiilor superioare de doctorat).

Menţionăm doar câteva opinii importante, exprimate în cadrul atelierului:

– doctoratul reprezintă învăţare prin cercetare, iar îmbinarea acestor două elemente (învăţare şi cercetare) este factorul cel mai important la organizarea acestui ciclu al învăţământului superior;

– studiile doctorale sunt o continuare logică a celorlalte cicluri ale învăţământului superior şi ar trebui să existe o corelare între reglementările şi politicile promovate la diferite niveluri (inclusiv a nomenclatoarelor specializărilor) , iar ideal ar fi ca selecţia viitorilor doctoranzi să înceapă la ciclul de masterat;

– la nivel naţional ar trebui să existe un cadru general de funcţionare a doctoratului, iar fiecare instituţie organizatoare de doctorat (IOD) să aibă posibilitatea de a dezvolta propriile reglementări, adică acordarea unei autonomii largi IOD, dar însoţită de o evaluare externă obiectivă şi sancţionare dură în caz de neasigurare a calităţii, încălcare a codului deontologic;

– important este ca în şcolile doctorale să domine o atmosferă democratică, de toleranţă, de libertate de gândire, parteneriat, dar nu de subordonare, între conducătorul de doctorat şi doctorand, de posibilitate ca doctorandul să-şi poată alege o temă de cercetare cât mai apropiată sufletului lui; – evaluarea şcolilor doctorale ar trebui să fie efectuată în baza unor rezultate cu elemente de noutate recunoscute internaţional (articole, brevete etc.), întrucât ştiinţa este universală şi tot mai internaţionalizată;

– şcoala doctorală reprezintă o comunitate de cercetători consacraţi şi doctoranzi, care facilitează cooperarea pe plan intern şi internaţional; sunt evidente avantajele şcolilor pluridisciplinare şi a celor care facilitează schimbul de cunoştinţe, iar de aici reiese necesitatea unor şcoli doctorale mari, care să asigure masa critică necesară la tot mai mulţi indicatori;

– studiile doctorale nu ar trebui să se limiteze doar la pregătirea specialiştilor pentru cercetare şi învăţământul superior, iar de aici reiese necesitatea organizării doctoratului profesional nu doar în domeniile artelor şi sportului, ci şi în alte domenii ştiinţifice şi profesionale, ceea ce ar deschide doctoratul spre piaţa muncii;

– cursurile avansate şi alte activităţi în cadrul şcolilor doctorale ar trebui să fie instrumente pentru formarea competenţelor şi susţinerea tezei, iar doctorandul ar trebui să-şi poată alege ceea de ce el are nevoie la moment, dar şi pentru viitor, împreună cu conducătorul de doctorat (fără examene de doctorat);

– activităţile ştiinţifice nu ar trebui obligatoriu cuantificate în credite transferabile, inclusiv din cauză că fiecare doctorand are un traseu individual de pregătire a tezei de doctorat, iar faptul că nu va acumula creditele stipulate – nu ar trebui să fie un impediment în susţinerea tezei, principalul e ca să fie realizată o teză de doctorat valoroasă din punct de vedre ştiinţific;

– pregătirea cadrelor prin doctorat nu trebuie să se facă după anumite calapoade, ci să se orienteze spre pregătirea unor cadre creative, caracteristica principală a cărora să fie originalitatea în gândire, capacitatea de a găsi soluţii originale problemelor;

– de mare importanţă este asigurarea mobilităţii doctoranzilor din diferite fonduri, burse etc. , fapt care asigură circularea ideilor, asimilarea de către doctoranzi a noilor achiziţii ale ştiinţei, o altă viziune asupra problemelor, în acest context se înscrie şi doctoratele prin cotutelă; de real folos sunt experienţele universităţilor din România în pregătirea cadrelor prin cotutelă cu universităţi din ţările UE, SUA, Canada, de asemenea, existența unor burse internaţionale gen „Eugen Ionesco” prin intermediul cărora doctoranzii pot acumula experienţe în cele mai diverse universităţi ale lumii:.

– finanţarea prin granturi doctorale ar trebui să prevadă toată diversitatea de cheltuieli la pregătirea unui doctorand: bursă, remunerarea conducătorului de doctorat, cheltuieli pentru echipament, cheltuieli de regie, cheltuieli de mobilitate etc.

În concluzie, a fost un eveniment foarte util în contextul reformei studiilor doctorale în Republica Moldova pentru responsabilii cu doctoratul de la universităţi care au participat la atelier, chiar dacă ar fi fost şi mai bine ca aprobarea Regulamentului studiilor doctorale de către guvern să fi fost precedată de această discuţie şi să fi fost luate în consideraţie opiniile exprimate în cadrul atelierului de lucru.

Direcţia politici şi monitorizare doctorat a CNAA

Au fost prezentate totalurile organizării procesului de admitere la studii superioare de doctorat 2015-2016

Pe 17 februarie 2016, la Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”, factori de decizie ai Ministerului Educației și directorii Școlilor doctorale s-au întrunit într-o ședință de informare și totalizare privind desfășurarea admiterii la ciclul III de studii, în conformitate cu noul cadru normativ. Ședința a fost organizată de Ministerul Educației, în contextul finalizării procesului de admitere la studiile de doctorat 2015-2016.

În deschiderea ședinței, ministrul educației Corina Fusu a accentuat că organizarea ciclului III de studii în cadrul Școlilor doctorale constituie o noutate pentru Republica Moldova, fiind însă o practică utilizată în statele UE. ”Regruparea unităților de cercetare în Școli doctorale are scopul de a optimiza procesul de formare a cercetătorilor, asigurând la nivel național respectarea specificului disciplinelor, coordonarea și armonizarea competențelor. Programele de formare în cercetare trebuie adaptate, astfel încât să le ofere doctoranzilor sprijinul necesar pentru dezvoltarea calificărilor și integrarea în lucru, fie acesta academic, instituțional sau privat. În context, responsabilitatea conducătorilor și a profesorilor antrenați în activitatea Școlilor doctorale este maximă, de aceea întrunirea de astăzi este de o reală utilitate, pentru că va contribui la stabilirea obiectivelor pentru următoarele etape ale implementării reformelor în domeniul respectiv”, a precizat ministrul educației.

În cadrul reuniunii, Direcția Învățământ superior și dezvoltare a științei a Ministerului Educației a prezentat un raport de totalizare, în care se menționează că planul de admitere la studii de doctorat 2015-2016 prevede un număr total de 320 de granturi finanțate de la bugetul de stat – cu 17 mai multe față de anul 2014. Dintre acestea, 307 granturi sunt oferite pentru doctoratul științific, iar 13 granturi – pentru doctoratul profesional.

Pentru sesiunea de admitere 2015-2016 au fost depuse 663 de proiecte pentru competiție, dintre care au corespuns criteriilor de selectare și au fost aprobate pentru a participa la competiția de granturi doctorale – 595 de proiecte științifice.

Spre deosebire de anii precedenți, planul de admitere a fost reconceptualizat, repartizarea cotelor de înmatriculare fiind pe domenii de studii, și nu pe specialități și instituții. Ținând cont de obiectivele strategice ale țării, de situația cercetării pe anumite domenii, dar și de solicitările de pe piața națională și internațională a muncii, au fost oferite mai multe granturi pentru științele agricole, științe inginerești și tehnologii, științe umaniste, studiul artelor și culturologie.

Granturile oferite Școlilor doctorale au fost distribuite în baza rezultatelor competiției naționale, la care au participat autorii proiectelor științifice validate. La procesul de evaluare a aplicațiilor pentru granturi doctorale, Ministerul Educației a utilizat criterii în conformitate cu practicile internaționale și a recurs la experți independenți.

Dr. Nicolae Chicuș, rector al Universității Pedagogice de Stat ”Ion Creangă”, a afirmat că îmbunătățirea modalității de admitere și desfășurare a ciclului III de studii ar fi trebuit să înceapă cu mulți ani în urmă. Deși orice schimbare întâmpină un anumit grad de rezistență, este îmbucurător faptul că acest proces a demarat.

În cadrul ședinței a mai fost abordată procedura de autorizare provizorie a Școlilor doctorale, iar UPS ”Ion Creangă” și-a prezentat experiența privind implementarea reformelor în domeniul studiilor superioare de doctorat.

Reamintim că procesul de admitere la studiile de doctorat a avut loc în perioada decembrie 2015 – ianuarie 2016, la toate instituțiile de învățământ care oferă programe doctorale. Studenții admiși anul acesta la ciclul III sunt prima generație de doctoranzi înmatriculați conform noilor cerințe.

Sursa : http://www.edu.gov.md